Divina Sips @ Februarie 2026
O editie despre Dry January si cum iarna ne influenteaza hidratarea, cand incepe sezonul productiei de sake, ce este ceaiul Hojicha, asocieri potrivite iarna si Blue Foods
Dry January a pornit prima data in Marea Britanie, in 2013, ca initiativa promovata de organizatia Alcohol Change UK. Miscarea a inceput ca o pauza dupa luna sarbatorilor cand consumul de alcool si excesele culinare marcheaza vietile tuturor. În timp, conceptul a fost adoptat internațional și a devenit un reper cultural, influențând atât consumatorii, cât și industria băuturilor — de la apariția alternativelor non-alcoolice până la schimbarea discursului despre moderație.
Desi veti gasi multe memes in online unde oamenii refuza o astfel de pauza, iarna este anotimpul si momentul in care ne gasim ragazul. Apa se aduna lent sub zapada, sake-ul fermenteaza, ceaiurile ne implica in ritualuri, pairingurile invita la congruenta, si viitorul bauturilor tine de sezon.
Voi? Ati urmat Dry January? Sau nu credeti intr-o pauza prelungita, ci poate intr-un mod de viata constant cumpatat si echilibrat?
On Water – Ce gust are iarna?
Ideea acestei editii a pornit de fapt de la modul in care apa se simte pe piele iarna. Mi se pare mult mai aspra, si chiar asa este. Temperaturile scazute duc la o deshidratare rapida, desi acest lucru este mai putin cunoscut.
Daca v-as spune ca aceste temperaturi scazute nu afecteaza doar aerul, ci si apele minerale naturale? Ce se intampla mai exact iarna?
Pe măsură ce temperatura scade, apa de izvor trece printr-o transformare fascinantă. Mediul rece acționează ca un conservant natural, intensificând densitatea minerală a apei. Dinamica moleculară încetinește, permițând apei să rețină mai eficient minerale esențiale precum calciul, magneziul și potasiul. Astfel, fiecare înghițitură de apă de izvor consumată iarna poate fi mai bogată în nutrienți, oferind un amestec unic de minerale esențiale pentru multiple funcții ale organismului.
Pe scurt, daca apa minerala naturala pare a avea un alt gust iarna, nu este o iluzie. Apa rece reține minerale precum fierul și manganul diferit față de apa caldă. Pe măsură ce temperatura scade, aceste minerale pot deveni mai perceptibile, ducând la apariția unor note metalice sau pământii în gust. Acest fenomen este întâlnit mai ales în locuințele alimentate din fântâni sau în zonele cu un conținut natural ridicat de fier.
Unul dintre efectele mai puțin cunoscute, dar semnificative, ale vremii reci asupra apei de izvor este reducerea naturală a activității microbiene. În condiții de temperatură scăzută, microorganismele — prezente în mod natural în toate sursele de apă — intră într-o stare de repaus. Această încetinire a vieții microbiene nu este doar o schimbare sezonieră, ci un proces natural de purificare, care îmbunătățește considerabil puritatea și siguranța apei. În consecință, apa de izvor devine o opțiune și mai atractivă pentru hidratare.
On Sake – Sake iubeste iarna
In Japonia, productie de sake incepe toamna tarziu si merge pana la inceputul primaverii. Frigul oferă condițiile ideale pentru un proces controlat si precis. Temperaturile scăzute încetinesc fermentația și permit un control mult mai fin al activității drojdiilor. Acest ritm reduce riscul dezvoltării bacteriilor nedorite și favorizează obținerea unor sake-uri curate, clare, cu arome bine definite.
Apa, element central în producția de sake, se comportă diferit iarna – cum spuneam mai sus. Sursele sunt stabile, reci si previzibile. Mineralitatea apei influențează direct stilul final al sake-ului: ape dure duc la sake-uri robuste, ape moi la expresii fine și elegante. Iarna, această relație dintre apă și fermentație devine clara.
Un rol esențial îl are și koji, mucegaiul responsabil pentru transformarea amidonului din orez în zaharuri fermentabile. Koji-ul este extrem de sensibil la variațiile de temperatură și umiditate. Iarna oferă un mediu stabil, în care dezvoltarea lui poate fi ghidată cu precizie. Rezultatul este un echilibru între dulceață, umami și aciditate
Pentru consumator, iarna schimbă și modul în care sake-ul este perceput și servit. Temperaturile scăzute favorizează stiluri rotunde, texturate, uneori servite ușor încălzite, pentru a evidenția umami-ul și profunzimea.
Cum arata un calendar al productie de Sake:
Decembrie – Februarie - Shiboritate - sake proaspăt presat își face debutul în timpul iernii. Un sake expresiv și ușor efervescent, oferind un profil viu și robust. Shiboritate se potrivește foarte bine cu preparatele de iarnă, precum tocănițele consistente. De asemenea, multe sake-uri Nama (nepasteurizate) sunt lansate iarna.
Martie – Mai - Apare Haruzake (sake de primăvară). De cele mai multe ori nepasteurizat, acesta se caracterizează prin arome proaspete și vibrante. Haruzake se potrivește excelent cu preparate de sezon și verdețurile proaspete și funcționează foarte bine alături de tăițeii soba serviți reci.
Iunie – August - Lunile mai calde cer Natsuzake (sake de vară), care este, de obicei, ușor, crocant și răcoritor. Conceput pentru a fi consumat bine răcit, Natsuzake oferă o pauză revigorantă de la căldură și se potrivește cu preparate de vară precum verdețurile proaspete și fructele de mare la grătar. Multe sake-uri de vară sunt produse în stilurile Ginjo sau Daiginjo, care pun accent pe arome fructate și florale, oferind o senzație de prospețime accentuată.
Septembrie – Noiembrie - Acest sezon aduce Hiyaoroshi, un sake exclusiv de toamnă, maturat pe parcursul verii și pasteurizat o singură dată. Acest proces de maturare duce la un profil blând și rotunjit, cu o ușoară profunzime de umami. Hiyaoroshi se potrivește excelent cu preparate de toamnă precum ciupercile la grătar și preparatele consistente din carne. Stilul Junmai este frecvent întâlnit pentru Hiyaoroshi, deoarece umami-ul său bogat completează perfect aromele specifice sezonului de toamnă.
In contexul Dry January sake nu se potriveste in ideea eliminarii alcoolului. Insa aduce in prim plan sezonalitatea pentru bauturi si modul cum dincolo de tehnică, sake-ul este despre oameni.
On Tea – Hojicha
Hojicha este un ceai verde japonez prăjit, obținut din frunze de sencha, bancha sau kukicha, prăjite la temperaturi ridicate. Hojicha a fost creat în Kyoto în anii ‘20, ca o modalitate de a valorifica frunzele de ceai verde rămase din a doua sau a treia recoltă. De-a lungul timpului, Hojicha a evoluat și a devenit o alegere populară pentru cei care caută un ceai verde cu aromă profundă și conținut scăzut de cofeină, iar ulterior a fost introdus și sub formă de pudră.
Procesul de prăjire schimbă profilul ceaiului: reduce conținutul de cofeină și transformă aromele. Notele verzi, vegetale dispar, lăsând loc unor arome calde de cereale prăjite, nuci, caramel ușor și fum delicat, uneori resimtim chiar note de cacao.
Cateva din variațiile de Hojicha
Hojicha tradițional: obținut din frunze de ceai Bancha sau Sencha (nu sub formă de pudră), prăjite la temperaturi ridicate. Are un gust intens și o culoare brun-roșiatică. Este consumat cel mai adesea ca ceai cald, în stil tradițional.
Hojicha de calitate superioară: Unele variante premium de Hojicha sunt produse din frunze de Gyokuro sau Sencha, oferind un gust mai delicat și mai rafinat. Aceste versiuni sunt potrivite pentru cei care preferă o aromă prăjită mai fină și mai complexă.
In functie de tipul de prajire: light, dark, pudra
În contextul Dry January hojicha se incadreaza numai bine. O băutură caldă, cu structură, dar fără efecte secundare. Se potrivește cu preparate afumate, branzeturi cu insertii de trufe sau nuci, sau deserturi cu ciocolata neagra.
Va recomand sa incepeti cu ceaiul de pe Teaz: https://teaz.ro/produs/japan-hojicha-sumire-organic/
On Pairing – Nu ne dorim contraste puternice
Frigul accentuează nevoia de grăsimi ca un fel de protecție: grăsimea oferă energie, sațietate și căldură. Preparatele de iarnă — supe dense, tocănițe, carne gătită lent, legume coapte — au structură, umami și textură. Pairingul nu trebuie să „taie” aceste caracteristici, ci să le preia și să le continue. Aciditatea agresivă sau băuturile prea reci pot fragmenta experiența.
Textura contează la fel de mult ca gustul. Băuturile cu corp, cu mineralitate prezentă sau cu un profil mai dens se potrivesc mai bine cu mâncăruri consistente.
Exemple:
- Borsec carbo – supa din coada de vitel
- Lipova light – cartofi copti cu unt si cimbru
- Bilbor carbo – quiche cu praz si Branza
- Hojicha – Budincă de orez cu lapte și scorțișoară
- Namazake – platou cu legume tempura
- Cafea Ethiopia – iaurt grecesc cu miere
Future of Food – Blue Foods
În discuțiile recente despre viitorul alimentației, Blue Foods sunt o necesitate. Peștele, fructele de mare, algele și plantele acvatice sunt privite tot mai clar ca parte a unei corecții de sistem, într-un context în care agricultura terestră este suprasolicitată, iar schimbările climatice destabilizează producția clasică.
Inițiativa Blue Davos, lansată în cadrul World Economic Forum (mai multe despre o experienta veritabila la Davos cititi aici: Integrator), mută atenția de la exploatarea resurselor acvatice la gestionarea lor strategică. Oceanele și apele interioare sunt tratate ca infrastructură critică: sursă de hrană, regulator climatic și componentă esențială a securității alimentare. Blue Foods sunt parte dintr-un sistem divers, rezilient și adaptat sezonului.
Din punct de vedere nutrițional, aceste alimente oferă proteine complete, omega-3, iod, si minerale. Dar miza implica pe langa ceea ce mâncăm, si cum integrăm apa în gândirea alimentară ca ecosistem, despre care am mai scris si in articole anterioare.
Pentru food & drinks, mesajul este clar. Viitorul este definit de capacitatea de a lucra cu mediul, cu sezonalitatea și cu limitele reale ale resurselor. Blue Foods schimbă meniurile, si modul în care înțelegem hrana.
Asadar Dry January poate a fost despre incetinire, limpezime, fermentatie cu rabdare, si mese fara contrast.
Till next time, Divina Sips by SSS
Recomand sa cititi si: Lara Schütz , Coffeelicious: the weekly brew , UMAMI moments , Meal Planning , Mihai Morar
A generally balanced way of life is definitely the way to go.