Divina Sips in August
Despre vizita la Borsec, asocieri de mancare si ceai, Desprevin & Spritz si gluten ascuns in bauturi
On Water - Borsec - de la sursa la legenda
În iulie, alături de Ana Maria Drăgoescu – partenera mea în proiectul Izvoare de Cunoaștere – am pășit în inima apelor minerale românești: fabrica Borsec. Am vizitat sursa, fabrica, și orașul. A fost o experiență profundă, emoționantă, una care mi-a dat sentimentul de împlinire pe care îl caut de când am devenit somelier de apă.
Înainte să lansăm materialele video și reportajele complete, îți las câteva idei-cheie care sper să-ți trezească curiozitatea:
Aproximativ 2 milioane de litri de apă sunt îmbuteliați zilnic
Apa vede lumina zilei pentru prima dată abia în sticlă
Un ciclu complet de îmbuteliere – de la preformă la baxare – durează doar 6 minute
30% din apă este îmbuteliată în sticlă, 70% în PET – un răspuns direct la cerințele pieței
Călătoria apei din ploaie până în sticlă durează 90 de ani – izvorul reflectă natura exact așa cum era cu 9 decenii în urmă
Borsec nu produce la 5L – filosofia brandului e una Premium („parfumurile bune nu se vând la găleată”)
Mik József, actualul primar, este omul care a readus stațiunea la viață
Borsec nu este doar o apă – este o poveste vie. Una care vorbește despre puritate, timp, geologie, responsabilitate și comunitate. Abia aștept să îți arătăm tot ce am documentat.
Am primit o provocare interesantă din partea Desprevin.ro: să descopăr apa perfectă pentru un spritz de vară, în funcție de vin și de caracteristicile organoleptice ale apelor.
Recunosc, cândva cuvântul spritz îmi provoca o mică reacție de respingere — îl asociam cu ideea de a „salva” un vin prost sau de a lungi o masă toridă de vară. Însă odată cu certificarea mea ca somelier de apă, am început să văd această băutură simplă dintr-o perspectivă cu mult mai multe nuanțe.
On Wine - Desprevin. Adica despre Spritz
Am primit provocarea din partea Desprevin.ro de a descoperi apa perfecta pentru un spritz de vara, in functie de vin si de caracteristicile organo-leptice ale apelor. Recunosc ca in trecut cand auzeam de spritz mi se zburlea parul pe mine si mi se parea doar o metoda de a salva un vin prost sau de lungi o masa vara. Insa, odata cu certificarea ca sommelier de apa mi-am dat seama ca lucrurile sunt ceva mai nuantate.
Când mi-a scris Marina Samoilă, primul meu gând a fost: Care este, de fapt, istoria spritzului? Când au început oamenii să amestece vinul cu apă carbogazoasă?
Se pare că originea spritzului datează din secolul al XIX-lea, în perioada ocupației austro-ungare din nordul Italiei – în regiuni precum Veneto, Friuli și Trentino.
Soldații și oficialii austrieci, obișnuiți cu vinuri mai ușoare din țările lor, găseau vinurile italiene prea tari și concentrate. Soluția? Le diluau cu apă plată, pentru a obține o băutură mai slabă, mai răcoritoare, ușor de băut la mesele lungi de vară.
Pe la 1900, apare și tehnologia sifonului, care se răspândește rapid în cafenelele și barurile europene. Spritzul devine un obicei.
În timp, această băutură s-a transformat: de la simplul amestec de vin alb și apă carbogazoasă, la cocktailuri faimoase precum Spritz Veneziano sau Aperol Spritz, unde au fost adăugate lichioruri amărui, citrice și gheață.
Fiecare cultură a adaptat spritzul după gust și climă:
Ungaria: Fröccs – vin alb sau rosé + sifon, cu zeci de variații în funcție de raportul vin/apă (ex: kisfröccs = mic, nagyfröccs = mare).
Austria: Gespritzter – vin alb + apă minerală sau sifon.
Germania: Weinschorle – vin + apă minerală. Foarte popular vara.
Spania: Tinto de verano – vin roșu + sifon de lămâie. Perfect pentru zilele toride și vibe-ul relaxat.
Concluzie?
Nu mai cred ca Spritzul este o scurtătură, ba chiar poate deveni o oportunitate. Atunci când alegi vinul potrivit, apa potrivită și temperatura corectă, spritzul devine un veritabil ritual de vară – rafinat, dar relaxat.
Recomandarile mele si testele le gasiti aici.
On Pairing: Tea & Food Pairing
Colaborarea cu Mastercard în cadrul platformei Priceless Experiences a deschis o lume de oportunități pentru a explora inovația prin gust – de la ingrediente surprinzătoare, la pairinguri care spun o poveste. În cel mai recent proiect comun, am adus în prim-plan ceaiuri rare și poveștile lor, asortate cu preparate gourmet atent alese pentru a le evidenția nuanțele.
Despre aceste asocieri am vorbit pe canalul de Instagram [Fine Drinks & Fine Food], însă aici vreau să împărtășesc câteva dintre principiile de bază care ghidează pairingul între ceai și mâncare:
1. Echilibrul intensității
Pornim mereu de la ideea unui ceai infuzat corect, în proporții clasice – fără taninuri dezechilibrate sau amăreală excesivă. Intensitatea ceaiului trebuie să se potrivească cu structura felului de mâncare.
Ceaiuri delicate, slab oxidate (ex: Silver Needle) se asociază excelent cu preparate fine din pește sau fructe de mare – mai ales cele cu profil ușor dulce.
Silver Needle & Saint Jacques pe puree de mazare cu sare cu yuzu Ceaiuri oxidate (ex: Oolong, Pu’er) se potrivesc cu preparate din carne roșie sau bogate în umami – datorită profunzimii și corpului infuziei.
Complementaritate vs contrast
Un pairing reușit poate funcționa fie prin armonie de arome, fie prin contrast intenționat.
Exemplu de contrast memorabil: Pu’er (pământos, fermentat) alături de caviar – un joc între mineralitate și umami.
Exemplu de complementaritate: Oolong cu deserturi ce conțin nuci și caramel, pentru că au note aromatice comune.
3. Note comune aromatice
Apropos de note aromatice comune, caută echivalente între notele din ceai și cele din farfurie:
White Peony (Bai Mu Dan) are note florale și parfumate, ceea ce îl face ideal pentru preparate cu lapte de cocos, lime și ghimbir
Oolong poate amplifica aromele de alune, caramel, scorțișoară sau ciocolată albă dintr-un desert sofisticat.
4. Rol digestiv
Ceaiul poate fi un aliat excelent în digestie, așa că unele tipuri sunt ideale pentru pairinguri cu preparate consistente:
Ceaiurile oxidate, mature – precum Pu’er – se potrivesc cu mâncăruri grase, prăjite sau picante, ajutând la echilibrarea senzației de greutate.
5. Temperatura și textură
Temperatura infuziei influențează pairingul:
Ceaiul cald scoate în evidență grăsimea și condimentele dintr-un preparat.
Ceaiul rece accentuează prospețimea, aciditatea și poate oferi un efect „palate cleanser” între feluri.
În concluzie:
Așa cum vinul are locul lui la masă, la fel și ceaiul – atunci când este înțeles corect – poate deveni un companion rafinat pentru mâncare. Joaca dintre temperatură, aromă, textură și intensitate deschide un univers nou de gusturi și experiențe.
Fiți atenți la ceaiuri. Vă pot spune o poveste – în fiecare ceașcă.
Gluten Free Journey - Glutenul din bauturi
De mulți ani mă ghidez după un principiu simplu: never drink your calories. Asta înseamnă că prefer ceaiul și apa, dar și băuturile cu un conținut natural scăzut de zahăr.
Totuși, odată cu descoperirea diagnosticului de boală celiacă, am început să privesc altfel băuturile alcoolice. Deși multe sunt, în teorie, „fără gluten”, realitatea din industrie e mult mai nuanțată. Etichetele nu spun întotdeauna totul, iar procesele de fabricație, aditivii sau contaminarea în crame și distilerii pot compromite siguranța unui produs pentru noi, cei sensibili la gluten.
Vinul – (aproape) mereu o alegere sigură
Vinul este, prin definiție, un produs fermentat din struguri și este considerat în mod natural fără gluten. Totuși, există câteva excepții de care merită să fim conștienți:
Unele crame folosesc agenți de limpezire (fining agents) care pot proveni din grâu sau orz (de exemplu, izinglass pe bază de gluten).
Contaminarea poate apărea prin cleiuri sau adezivi folosiți la dopuri sau capsule.
Baricurile pot avea lipiciuri pe bază de gluten sau pot fi refolosite pentru maturarea altor lichide ce conțineau gluten.
Berea – inamicul clasic al celiacilor
Berea este, în mod tradițional, produsă din cereale care conțin gluten: orz, grâu, secară. Din acest motiv, berea convențională este complet interzisă în dieta fără gluten.
Alternativa o reprezintă două categorii distincte:
Berea fără gluten (gluten-free) – fabricată din ingrediente alternative precum mei, porumb, hrișcă sau orez.
Berea cu gluten redus (gluten-removed) – fabricată din cereale cu gluten, dar tratată enzimatic pentru a reduce conținutul sub 20 ppm. Atenție: această categorie nu este considerată sigură pentru toți celiacii.
Distilatele – între teorie și practică
Distilarea elimină proteinele, deci și glutenul, ceea ce înseamnă că băuturile distilate din cereale (vodka, gin, whisky) sunt, în teorie, fără gluten.
Dar:
Unele persoane hipersensibile pot reacționa la urme reziduale sau la contaminarea apărută după distilare.
Vodka din cartofi, porumb sau struguri este 100% sigură (ex: Cîroc).
Ginurile aromatizate sau lichiorurile pot conține arome, siropuri sau extracte ce reintroduc glutenul în produsul final.
Lichiorurile și cocktailurile – capcane frecvente
Lichiorurile pot fi imprevizibile pentru celiaci, din cauza aditivilor, agenților de îngroșare sau aromei artificiale:
Lichioruri precum Amaretto, Irish Cream sau bitteruri pe bază de malț pot conține gluten.
Cocktailurile preparate în baruri pot include siropuri comerciale sau ingrediente netestate.
Băuturi alcoolice sigure pentru celiaci:
✅ Vin alb, rosé sau roșu de la crame certificate fără gluten
✅ Spumante naturale, fără aditivi
✅ Vodka din cartofi, porumb sau struguri
✅ Rom pur, nearomatizat
✅ Distilate clare din fructe (ex: țuică, pălincă de prune, eau-de-vie)
Băuturi de evitat:
❌ Berea convențională (chiar și „gluten-removed”)
❌ Lichioruri și cocktailuri cu siropuri sau baze netestate
❌ Whisky aromatizat sau maturat în butoaie contaminate
Concluzie:
Dacă ai boală celiacă sau ești sensibil la gluten, informarea și prudența devin parte din ritualul tău de consum. Nu este vorba doar despre mâncare – ci și despre ce (și cum) bem. Din fericire, ai destule opțiuni elegante, aromate și sigure. Cheers!
Gastro-lexicon
Sapiditate = capacitatea unui aliment sau a unei băuturi de a stimula percepția gustativă.
Este adesea asociată cu arome intense, echilibru gustativ și persistență pe limbă.
Exp: pu’er – pronfuzime organo-leptica, TDS ridicat in cazul apei = profunzimea gustului
Unde ne vedem?
Va recomand cu caldura sa va inscrieti la Sense4fit Summit, si daca va simtiti norocosi, va puteti inscrie la giveaway-ul urcat pe Instagram nostru alaturi de cei de la BILBOR - o apa ce sustine procesul de hidratare post activitate fizica intensa. Mult succes!