Divina Sips in Octombrie
Acest numar este despre apa si digestia, istoria vinului fara alcool, World Sake Day, Matcha Madness, Reteta de grisine fara gluten, si Koji.
On Water – Apa și digestia (mituri, trucuri și sfaturi utile)
Întrebarea clasică pe care o aud mereu la degustări: „Pot să beau apă în timpul mesei?”
Spoiler: da, poți. Stomacul are un mecanism foarte bine pus la punct și își reglează singur parametrii. Mai grav e să mănânci în timp ce faci scroll pe Instagram, să mănânci cu mintea plină de stres sau să alegi preparate nepotrivite. Apa este un aliat, nu un dușman al digestiei.
Bicarbonatul (HCO₃⁻): „micul chimist” din pahar
Apele minerale bogate în bicarbonat pot atenua aciditatea excesivă și pot calma arsurile gastrice, aducând stomacul într-o zonă de confort. Există date clinice care arată reducerea simptomelor dispeptice în urma consumului de ape cu conținut ridicat de HCO₃⁻.
Exemple de ape bogate in HCO3: Borsec, Biborțeni, Carpatina, Tiva Harghita.
Mituri populare (și ce spune știința)
„Apa în timpul mesei diluează sucurile gastrice.”
Fals. Stomacul ajustează nivelul de acid și enzime; apa nu blochează digestia.
„Apa în timpul mesei îngrașă.”
Fals. Apa are 0 calorii. Ba chiar poate ajuta la controlul greutății prin promovarea satietatii.„Apa rece blochează digestia.”
➖ Nu chiar. Apa foarte rece poate influența tranzitoriu motilitatea gastrică, dar nu „oprește” digestia.„Apa carbogazoasă balonează și dăunează.”
➖ Depinde de sensibilitate. Dacă te simți bine cu ea, e perfect. Pentru copii, mai bine apă plată sau maxim efervescentă.„Dacă ai arsuri, nu bea apă.”
Apele bogate în HCO₃⁻ pot calma aciditatea.„Apa băută imediat după masă oprește digestia.”
Fals. Nu oprește nimic, dimpotrivă – ajută transportul nutrienților.
Cum aleg apa la masă (ghid rapid)
Mese ușoare / gusturi delicate → apă plată, mineralizare medie (max 400 mg/L).
Mese bogate / grăsimi / carne → apă carbogazoasă sau cu HCO₃⁻ peste 600 mg/L.
Concluzie: Apa nu e decor, e partenerul discret al digestiei.
On Wine / Pairing / Sober Nation – Vinul fără alcool
In timpul curselor de Formula 1, a aparut pe Instagram o poza cu sampania oficiala a raliului - French Bloom detinuta de Moet Hennessey, o sampanie 0% alcool. Am vazut poza distribuita de somelieri faimosi de la noi, si catalogata direct in categoria “bleah” sau “asa nu”.
Moment in care m-am intrebat care este istoria vinului fara alcool, daca este doar un produs hipster sau are un istoric mai lung in spate.
Un scurt istoric
Sfârșit sec. XIX: primele încercări de vin dealcoolizat în Europa, din motive medicale și religioase.
Prohibiția (1920–1933): cramele americane experimentează cu musturi și „vinuri nearomatizate”.
Anii ’70–’90: apar metode moderne (distilare sub vid, osmoză inversă) și primele branduri dedicate.
2000–prezent: piața explodează, ajungând la peste 11 miliarde $ în 2023. Apar branduri precum Vintense (Belgia) sau Carl Jung (Germania), dar și magazine specializate – de exemplu zeroalcool.ro în România.
Cum se obține vinul fără alcool?
Procesul e identic cu cel clasic: struguri → fermentație → vin. Abia la final, alcoolul este extras prin tehnologii moderne, păstrând aromele.
De ce nu e „doar un suc”?
Pentru că mustul sau sucul de struguri nu trece prin fermentație. Vinul fără alcool, în schimb, poartă în el complexitatea și structura oferită de drojdii și de procesul de vinificare.
Asocieri (gama Vintense de pe zeroalcool.ro)
Chardonnay – pește alb, risotto cu legume.
Rosé – salată cu fructe de pădure, brânză de capră, pizza bianca.
Prestige Brut – somon afumat, aperitive festive, brânzeturi proaspete.
Merlot – paste în sos de roșii, brânzeturi semi-maturate, burger vegetarian.
Spumant dulce – deserturi cremoase, tarte fine.
Alternative bio – preparate vegetariene, brunch-uri.
Concluzie: Vinul fără alcool nu e o copie palidă. E vin cu istorie, tehnologie și sens.
On Sake – 1 Octombrie, World Sake Day
1 Octombrie marchează începutul anului de producție pentru sake și Ziua Internațională a Sake-ului. Perfect moment pentru o asociere surprinzătoare: sake și brânzeturi.
De ce funcționează pairing-ul
Umami + umami: aminoacizii din sake și proteinele din brânzeturi se completează.
Aciditate scăzută: sake-ul nu „taie” grăsimea, ci o completează.
Textura cremoasă: Junmai sau Nigori merg minunat cu brânzeturi moi.
Exemple
Brie, Camembert → Junmai Ginjo.
Brânză de capră proaspătă → sake spumant.
Comté, Gruyère → Junmai Kimoto.
Gorgonzola, Roquefort → sake dulce (Kijoshu).
Exercițiu: pune pe masă o brânză maturată și un pahar de sake junmai. Notează-ți ce simți. Pairing-ul e descoperire personală.
On Tea - Matcha Madness
Matcha a devenit băutura vedetă a momentului. O vezi în latte-uri verzi neon, în smoothie bowls instagramabile și chiar în deserturi fancy. Dar dincolo de hype, ce face matcha atât de specială?
1. Ritual și energie
Matcha nu e doar un ceai, e un ritual. Pulberea fină de ceai verde este măcinată în piatră și bătută cu un tel de bambus până la spumă. Rezultatul? O băutură care combină cafeina cu L-teanina, oferind energie susținută și focus calm – fără „crash-ul” tipic cafelei.
2. Putere concentrată
Pentru că bem frunza întreagă, nu doar infuzia, matcha aduce o concentrație mai mare de antioxidanți și clorofilă. E ca și cum ai bea ceai verde la puterea a treia.
3. Lifestyle & cultură pop
De la tradiția japoneză a ceaiului la cafenelele hipsterești din New York, matcha a reușit să facă saltul cultural. E exotică, fotogenică și se aliniază perfect cu trendurile actuale: wellness, natural, mindful living.
Verdict
Matcha e o băutură care unește două lumi: liniștea unei ceremonii japoneze și frenezia lifestyle-ului urban. Un paradox verde, pe care l-am adoptat cu toții în cești, boluri și feeduri de Instagram.
Gluten Free – Rețeta de grisine
Grisinele sunt pentru mine testul suprem: crocante, aromate și fără gluten.
Ingrediente:
3 ouă
150 g unt cald
500 g făină fără gluten (eu am folosit Schär)
Parmezan ras
Semințe (chimen, mac, susan)
Mod de preparare:
Amestecați ingredientele până obțineți un aluat ușor de modelat. Dacă e prea tare, adăugați ulei de măsline. Întindeți între două foi de folie alimentară, tăiați fâșii lungi și coaceți la 160°C până se rumenesc.
Gastrolexicon – Koji
Koji este o cultură de mucegai (Aspergillus oryzae) crescută pe boabe de orez, orz sau soia. În bucătăria japoneză, e „enzima magică” ce transformă amidonul în zaharuri și proteinele în aminoacizi, eliberând umami pur.
Fără koji nu am avea miso, sos de soia, mirin sau sake. Azi, e prezent și în bucătăriile occidentale, de la fermentații experimentale la fine dining.
Pe scurt, koji e dovada că umami are un arhitect invizibil.
📍 Unde ne vedem?
21 octombrie – Romanian Hospitality Awards. Locul unde oamenii care pun suflet în restaurante, baruri și hoteluri primesc recunoașterea meritată. Voi fi acolo, cu un pahar (de apă, evident).
PS: Pregatesc si Editia Speciala - Apa Minerala & Cafeaua - daca vreti sa povestim live, veniti Vineri & Sambata la Slow Coffee Festival la Romexpo (3-5 Octombrie 2025).
Recomandari:
, ,