Editie Speciala: Water Trends
Despre evenimentul Water Trends din 19 Mai. O editie mai lunga, insa va promit ca este relevanta.
Într-o lume în care resursele devin tot mai fragile, iar apa — elementul cel mai banal și totodată esențial — riscă să devină lux, această ediție specială îți aduce cele mai relevante idei, perspective și tendințe despre viitorul hidratării.
Apa în ochii românilor: ce am aflat la Water Trends 2025
Pe 19 mai, împreună cu Ana-Maria Drăgoescu — partenera mea în proiectul Izvoare de Cunoaștere — am organizat conferința Water Trends, un eveniment dedicat modului în care percepem, consumăm și înțelegem apa. Ne-am dorit să privim dincolo de simpla hidratare și să vorbim despre apa ca obicei, simbol și nevoie profund umană.
Evenimentul a avut loc la Marmorosch, în inima Bucureștiului, și a reunit invitați din diverse domenii, fiecare cu o perspectivă diferită asupra apei: de la imbuteliatori, la specialiști în marketing și sănătate, până la antreprenori și creatori de conținut.
Totul a pornit de la un sondaj național pe care l-am desfășurat în Ianuarie, cu 1.028 de respondenți, cu vârste cuprinse între 19 și 83 de ani, din mediul urban și rural. O radiografie relevantă a obiceiurilor de consum din România — și o sursă valoroasă de insight-uri pentru industrie.
Iată câteva dintre cele mai interesante descoperiri:
Peste 70% dintre respondenți preferă apa ambalată în PET-uri de 2 litri
20% ar fi dispuși să plătească mai mult de 3 lei pentru o sticlă de 0,5L
4% nu consideră că există un segment de „apă premium”
Un criteriu de selectie surprinzător de important: gradul de mineralizare
Așa cum era de așteptat, prețul rămâne decisiv în alegerea unei mărci
Am inclus și o întrebare despre nivelul de recunoaștere a brandurilor, ale cărei rezultate le puteți consulta în tabelul de mai jos.
Concluziile? Apa nu mai este doar apă. Este o alegere de zi cu zi care reflectă valori, obiceiuri și uneori chiar statut. Iar dacă vrem să înțelegem ce (și cum) consumă România, e timpul să ne uităm mai atent la ceea ce curge din sticlă — și ce spune despre noi.
Când apa devine prețioasă cât aurul
Conferința a fost deschisă de profesorul Grigorie Piroșcă, recent întors din deșertul Atacama — una dintre cele mai aride regiuni de pe glob, unde apa este extrem de rară, mai rară decat in Sahara. Acolo, ne-a povestit, există hoți de apă, iar poliția are unități speciale care investighează furtul acestei resurse vitale.
Dar momentul care a lăsat sala în tăcere a fost o frază simplă, rostită cu o gravitate aparte:
„Următorul război va fi războiul apei.”
Nu a fost o exagerare, ci o reflecție asupra unui viitor care prinde contur chiar sub ochii noștri. Într-un context marcat de crize climatice, urbanizare accelerată și tensiuni geopolitice, apa nu mai este doar o chestiune de sănătate sau lifestyle — este o miză strategică, un subiect de securitate globală.
Pentru toți cei prezenți, acest început a fost un semnal clar: discuțiile despre apă trebuie să depășească filtrul obișnuit al marketingului sau al trendurilor și să ajungă acolo unde contează cu adevărat — în politicile publice, în educație, în prioritățile noastre ca societate.
Ce ne dorim de la o conferință despre apă?
Atunci când am gândit structura panelurilor din cadrul Water Trends, si eu si Ana ne-am dorit mai mult decât o simplă succesiune de prezentări. Ne-am propus ca fiecare sesiune să aducă valoare concretă și perspective proaspete pentru toate categoriile de participanți.
Ne-am ghidat după trei direcții clare:
Pentru consumatori: să înțeleagă mai bine ce înseamnă o hidratare conștientă, cum aleg apa pe care o consumă și ce varietate reală există
Pentru îmbuteliatori și producători: să afle concepte noi, să descopere profilul consumatorului anului 2025 și să înțeleagă că promovarea generică nu mai convinge. Nici tinerii, nici seniorii nu mai răspund la mesaje vagi — e nevoie de conținut autentic, conectat la realitate.
Pentru toți stakeholderii din industrie: să plece acasă cu informații relevante, utile și, ideal, inspiraționale.
Panelul I: Apa — începutul tuturor lucrurilor - Hidratarea conștientă
Primul panel a fost, poate, cel mai neașteptat. Deși bem apă zilnic, puțini dintre noi ne-am întrebat cum a apărut apa pe Pământ. Am început, așadar, de la sursă: cu rolul apei în creație, în religie și în dimensiunea ei mistică.
Poate părea o abordare îndepărtată de rutina zilnică. Dar tocmai în această distanță stă forța ideii: consumatorul de azi nu caută doar produse, ci sens. Iar apa — atât de banală în aparență — are rădăcini adânci în simbolistica noastră culturală și spirituală.
Angelina Cozma a adus o perspectivă delicată și profundă asupra apei la feminin — a fluidității, a capacității de a crea și de a susține viața. Ne-a invitat să ne reamintim de începuturi, de nașterea în apă, ca întoarcere la origini. Lichidul amniotic — acel spațiu sacru din care începe viața — este, în fond, apă. Pentru femei, relația cu acest element este nu doar fizică, ci și profund emoțională.
Prof. dr. Dumitru Constantin-Dulcan a urcat pe scenă cu o viziune care a unit știința și filosofia: nimic nu este întâmplător, nici apariția apei, nici apariția noastră. Universul fiecăruia este suma alegerilor pe care le face, iar fiecare alegere este condiționată de existența apei — fizic, energetic, existențial.
Dr. Vanesa Dancea ne-a adus o prezentare care a atins sufletele: despre hidratarea conștientă, despre rolul apei în botez, în mitologie, în toate culturile lumii. A încheiat cu un gest simplu, dar memorabil: un ritual prin care putem transmite apei energia noastră, transformând fiecare înghițitură într-un act de intenție și recunoștință. Nu doar bem apă, ci ne reconectăm cu noi înșine.
Panelul II – Filtru vs Îmbuteliat: Ce alegem și de ce?
Al doilea panel a adus în fața publicului o dezbatere esențială, mai ales într-o perioadă în care tot mai mulți consumatori se întreabă: Ce este mai bine pentru sănătatea mea? Apa filtrată sau cea îmbuteliată?
Radu Lăzăroiu (Borsec), specialist cu o vastă experiență în domeniu, a oferit o serie de clarificări fundamentale. Dincolo de opinii sau tendințe, există trei criterii clare pentru ca o apă să fie recunoscută drept apă minerală naturală:
Origine subterană
Puritate microbiologică naturală
Compoziție chimică constantă
Tot el a punctat faptul că România are o legislație strictă privind analiza apelor, iar membrii Patronatului Apelor Minerale respectă standarde înalte în procesul de testare și îmbuteliere. A fost o pledoarie pentru rigoare, transparență și încredere în produsul final.
Pe de altă parte, Mihai Moldovan a vorbit din perspectiva celor care aleg apa filtrată. El a subliniat o realitate interesantă: alegerea filtrelor se face adesea pe baza percepțiilor, nu a datelor reale. Marketingul în favoarea apelor alcaline influențează puternic comportamentul consumatorului, care comandă sisteme de filtrare fără să aibă neapărat o recomandare medicală sau o analiză chimică a apei de la robinet.
Angelina Cozma a jucat rolul de punte între cele două perspective. A recunoscut că preferă să bea apă îmbuteliată în sticlă de sticlă (Borsec), dar că pentru gătit sau igienă folosește un filtru Aquator, tocmai pentru a suplini neajunsurile apei din rețea. Este un exemplu clar de echilibru între ideal și realitate, între convingeri personale și necesitățile de zi cu zi.
Concluzia? Apa îmbuteliată, în special cea minerală naturală, rămâne cea mai sigură opțiune pentru consumul zilnic. Dar, mai ales în zonele în care calitatea apei de rețea este discutabilă (fie urban, fie rural), sistemele de filtrare pot deveni un compromis necesar — atâta timp cât sunt alese informat, nu doar influențate de tendințe.
Panelul III – Când „apa” nu mai e apă: între inovație și confuzie
Ne-am dorit acest panel pentru că, în rafturile magazinelor, apar tot mai multe produse care poartă eticheta de „apă”, dar care, în realitate, nu mai păstrează mare lucru din esența acestui lichid vital. De fapt, așa cum a punctat excelent dl Radu Lăzăroiu, ceea ce vedem sunt, în majoritatea cazurilor, băuturi răcoritoare, nu apă.
De ce sunt totuși marketate ca apă? Pentru că apa are o imagine curată, sănătoasă, asociată cu echilibrul și bunăstarea. Dar conținutul acestor „ape cu fructe” sau „ape cu cofeină” spune o altă poveste — adesea cu zahăr adăugat, arome și aditivi, care nu au nicio legătură cu hidratarea reală.
Dr. Lygia Alexandrescu a adus în discuție un subiect pe care puțini îl iau în calcul: deshidratarea în contexte aparent inofensive, cum ar fi participarea la o conferință. Aerul condiționat, lipsa mișcării și efortul cognitiv pot accelera deshidratarea, iar băuturile cu zahăr nu doar că nu o combat, ci o pot agrava. Mesajul a fost clar: nu tot ce se numește apă este și benefic pentru hidratare.
Roberta Goge, care lucrează direct cu copiii, a adus o perspectivă revelatoare: „Apa e plictisitoare”, spun mulți dintre cei mici. Asta pentru că marketingul colorat, ambalajele jucăușe și promisiunile energizante le-au schimbat percepția. Am avut chiar parte de o demonstrație live despre cum ambalajul influențează emoțiile, amintirile și decizia de cumpărare.
Concluzii? A fost un panel care a adus în prim-plan o realitate incomodă: suntem asaltați de produse „moderne”, dar trebuie să învățăm să citim etichetele, să punem întrebări și să nu confundăm hidratarea cu simpla senzație de prospețime dată de o băutură dulce.
Panelul IV – Privind spre viitor: Cine are grijă de apa României?
Ultimul panel al conferinței a fost dedicat instituțiilor și politicilor publice. Deși invitația către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) ne-a fost refuzată, discuția a mers mai departe cu sprijinul lui Victor Andrei Dimitriu, Director General Adjunct al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM).
Am încercat să înțelegem cum este gestionat, exploatat și — mai ales — protejat tezaurul hidrologic al României. Departe de a fi un simplu subiect tehnic, dezbaterea a fost vie și plină de semnale de alarmă.
Radu Lăzăroiu a readus în atenție cazul recent care a zguduit industria: scandalul Perrier, acuzat de nereguli în analiza apelor. Un exemplu internațional, dar cu implicații și pentru România, mai ales în ceea ce privește standardele de control și transparența în industrie.
Discuția a fost completată de Alin Gliga (Bilbor) și Sorin Dănilă (Mathild de Bodoc), care au vorbit deschis despre dificultățile pe care le întâmpină îmbuteliatorii autohtoni: lipsa de sprijin instituțional, absența promovării externe și o protecție insuficientă a uneia dintre cele mai valoroase resurse ale țării — apa.
Concluzii? Mesajul final a fost unul clar: România are un potențial hidrologic remarcabil, dar fără politici coerente și o colaborare reală între stat și industrie, acest capital riscă să fie supraexploatat sau chiar pierdut.
Concluzie finală
Conferința Water Trends ne-a arătat cât de complexă și vitală este relația noastră cu apa — nu doar ca simplu lichid pentru hidratare, ci ca o resursă strategică, culturală și economică de prim rang. De la înțelegerea profundă a apei în viața noastră cotidiană și până la provocările legate de calitatea și protejarea acestei resurse, discuțiile au fost o invitație la reflecție și responsabilitate.
Într-o lume în care schimbările climatice și presiunile geopolitice ne obligă să regândim modul în care gestionăm apa, este esențial să fim informați, conștienți și implicați.
Pe final discutiile nu s-au oprit si am povestit si pe “marginea” cutiilor cu pahare Glasseau. In video de mai jos aveti explicația domnului Radu Lăzăroiu despre frumusețea și valoarea excepțională a resurselor de apă din zona Borsec
Pentru România, cu potențialul său hidrologic excepțional, următorii pași trebuie să fie făcuți cu grijă, transparență și colaborare între industrie, instituții și consumatori. Pentru că, așa cum am auzit în această conferință,
„Următorul război va fi războiul apei” — iar noi avem responsabilitatea să ne pregătim pentru acest viitor.
Multumiri speciale merg catre: Claudiu Craciunica (moderatorul evenimentului), George Ionita (fotograf), Andrei Covlea (videograf) si apa Carpatina.